Dermatita – strigatul sufletului catre minte

Totul incepe la un moment dat, iar mintea creeaza un spatiu de uitare, in care tu sa simti in fiinta ta ca ceva nu este bine. Ca tu nu esti bine. Am derulat de zeci de ori inapoi sa-mi amintesc cum a inceput. Stiu ca eram in multe conflicte, mai ales cu partea mea feminina, dar ma obisnuisem cu asta. Am o energie arhetipala mai razboinica si o lasam sa se manifeste, cand emotionalul era plin. Era in urma cu 3 ani, ma intorsesem dintr-o calatorie Viena-Praga-Bratislava. Praga imi trezise o stare de suferinta, durere, din timpuri care nu erau de acum. Dupa un timp, pe care nu il pot plasa nici azi intr-un moment, nici macar aproximativ in linia mea temporala, vad ca isi face aparitia o eczema. Pe o palma, se vindeca, apoi se muta la cealalta. Palmele. Sa va mai spun ca eram aproape obsedata de curatenie, iar dintr-o data nu-mi mai puteam folosi mainile nici sa ma spal? Pe atunci nu citisem despre noua medicina germanica, nici despre recall healing. Asa ca bajbaiam cu explicatia conflictului. Un doctor prin parc imi zice ca e psoriazis (prostii!), ma duc la control la o retea de clinici, cu nume de regina, diagnosticul mai eronat: probabil o micoza, nu stie sigur. I-am spus ca dupa o documentare de cateva saptamani, cred ca ar fi dermatita atopica, diagnostic de care se convinge si doamna doctor. Recunosc ca nu am incredere in sfatul medicilor, nu am avut de-a face cu ei de-a lungul vietii si am zis ca e cazul sa gasesc alta solutie. Prin drumurile mele mai luam cate-o crema cu catina, alta cu galbenele, cu arnica, iar dermatocosmeticele recomandate de doamna doctor nu erau o optiune pentru mine. Nimic nu avea efect. Era din nou un spatiu in timp, cum se vindecase o mana, pur si simplu, fara sa observ si se mutase la cealalta. Am fost la acupunctura, la masaje, la terapeuti, nu ma multumea nicio abordare. Acum cand scriu, vad cum am pus cate o farâmă de informatie din fiecare parte in care am cerut ajutor. Asa fac si in terapia pe care o ofer oamenilor. Nu pot urma un sistem, imi pare incomplet, oricat de revolutionar ar fi pentru ceilalti. Imi place sa compilez, sa unesc parti si sa creez o forma a mea, pe care o tot slefuiesc (normal, iese la suprafata energia de cristal, care asta cere). Am facut detoxuri (doctor Schulze – American Botanical Pharmacy, Anthony William – suc de apio, MSM) saptamani intregi, prin care am deblocat memorii de aducere a puterii personale pe linie materna, de acceptare a feminitatii, aspect pe care femeile din care am venit (poate sute de ani in urma) l-au tot negat si impins spre integrare catre urmatoarea generatie, dar mai ales vindecarea mea de leziuni din zona sacrala, emisii, interconectari din/cu alte vieti, linii temporale. Am luat zinc lichid (ajuta regenerarea pielii), complexuri naturale de B-uri, ceai de o anumita scoarta de stejar (care initial mi-a facut mai rau, apoi a curatat toata iritatia), ulei de canepa CBD (pentru calmul intregului sistem nervos), super alimente (seminte de canepa, spirulina pudra, iarba de grau/orz), uleiuri esentiale (inca iau citricele in fiecare zi). Intr-o zi eram suparata, dar mai ales fara speranta ca imi voi mai folosi palmele si am zis ca accept sa se mute iritatia mai sus, doar ca sa-mi pot folosi palmele, daca asta este inca necesar sa experimentez. A doua zi, palmele parca erau mai bine, in schimb, iritatia s-a extins pana la umeri, sub brat si pe un obraz…. Am zis ca trebuie sa fiu mai atenta ce-mi doresc, ca nu e de joaca. Apoi au inceput sa vina la terapie oameni relativ cu aceleasi probleme de piele, sau cunostinte ale lor si le ofeream solutiile mele. Intotdeauna am sa recomand ce am experimentat eu pe corpul meu.
Cu timpul, corpul a inceput sa transmita alt mesaj: palma se vindeca cat eram intr-o state emotionala buna. Cum venea cineva la terapie intr-o stare de conflict mare (si era un timp cand doar pe modelul respectiv veneau) sau cand eram intr-o stare mai putin buna cu sotul meu. Macar redusesem la 2 situatii 😊
Cred ca mi-am vizualizat toate conflictele de care fusesem capabila (bine, nu chiar toate!). Am lucrat cu mine, am facut acceptari pe care mintea abia le cuprindea cu ceva timp in urma, am dat drumul anumitor persoane din viata mea, intelegand ca rolul lor a fost pana atunci, chiar daca era de neconceput sa renunti la calitatea de sora, pentru o perioada. Am facut in 3 ani constientizari care mi-ar fi luat normal 30. Zic ca a meritat 😊 Acum zic asta, caci atunci durerea neintelegerii era mai mare decat cea fizica. La nivel spiritual palmele sunt extensia sufletului. Stiam ca mesajul de acolo vine.
In cei aproape 3 ani, dermatita mi-a fost cel mai dedicat profesor:
-am invatat sa-mi mut atentia catre corp, catre intelegerea mai ales a mintii fizice ca sunt aici in corp fizic si trebuie sa il onorez mai mult. Luasem pe credit corpul si credeam ca il pot seca oricat de resurse. Ma hraneam constient si inainte, dar acum era nevoie de mai mult;
-ca atat corpul emotional cat si cel mental au limite si ca aici pe Pamant, ele trebuie sa aiba anumite sigurante, care mie imi lipseau. Eram pe cale sa ard ce nu aveam, eram pe avarie;
-ca perfectiunea e doar in spirit si ca aici lucrurile sunt intr-o perfectionare continua, pentru ca aici este experienta vietii;
-am trait stari extreme de dependenta, fara sa sa am dependenta in sine (macarimea in dermatita trece de orice control, iar starea de dupa este euforica, desi pielea ta este toata ranita. Durerea si starile de arsura care te seaca de orice vitalitate. Dependenta de creme, de protectie (manusi, pungi de gheata), limitari (nu poti merge la piscine, nu poti sta in soare. Nevoia de a te ascunde de ceilalti, de a fi satul de atatea explicatii pentru ceea ce ai pe palme (desi mie inca nu imi puteam explica);
-ca am nevoie de ajutor fizic. Ca pot apela la oameni care fac lucrurile bine. Ca ceea ce eu credeam ca inseamna depasirea limitelor era de fapt lipsa de respect pentru corpul fizic, cand iti spune ca nu mai poate;
-mi s-a dat o forma usoara a unei boli, sa vad cum e, pentru ca eu nu credeam in ele. Ca forma de integrare a realitatii fizice;
-orice forma de eczema, dezechilibru al pielii este conflict de separare. De mine, de cel de langa mine, de corp, de realitate;
-ca orice tratament iei nu rezolva nimic pana nu identifici conflictul si constientizezi ca esti tu la un nivel profund, cel care striga dupa ajutor;
-ca ceea ce incepe ca dezechilibru fizic pe corp isi are originea intr-un eveniment anterior de 1 an;
-ca nu exista nimic cronic si ca absolut totul se vindeca, ca tu te vindeci daca iti muti atentia catre tine. Aici vorbesc la modul cel mai profund si pe toate nivele vietii;
-nu mai sunt obsedata de curatenie, sunt mai flexibila, mai ales cu mine. Ca daca te documentezi in timpul in care esti in rezolvare conflict, poti fi pentru tine cel mai bun doctor. Ca desi tu iti cunosti cel mai bine corpul, exista anumite contracte in care ti-ar fi de folos sa lasi oamenii care vin catre tine ca forma de ajutor.
Intr-o noapte am avut un vis, iar dimineata cand m-am trezit am stiut ca mi-am luat testul pe care mi-l dadusem tot eu de la un alt nivel. Acum sunt aproape refacuta si stiu ca e bine.
Sa va fie de folos si de vindecare experienta mea!